Portul mândru din Mândra

Cand incep frunzele a se ingalbenii, femeile pornesc a scoate portul de iarna din lada de zestre. Treptat. Renunta mai intai la sortul de matase si la palaria impodobita, barbatilor le schimba pantalonii de panza in patru ite cu ciorecii de panura alba, iar laibarul de postav negru cu cheptarul infundat din blana de miel, brodat vesel si cu sens. Mai pastreaza o vreme palaria neagra a barbatului, sa tina iarna peste deal o vreme, pana gata treaba in camp si aduc lemnele de foc in curte. Apoi scot recalul, sarica si caciula de astrahan si se aseaza la iernat... In liniste si pace. E vremea in care se pornesc si sezatorile, in care se cos si se tes hainele cu care se vor fali tot anul urmator.

PORTUL ca manifestare artistica populara

Daca in zona au disparut unele manifestari artistice ale artei populare, cum ar fi olaritul si arta zugravitului, reprezentata magistral de mesterii iconari (cum ar fi Savu Moga Zugravu din Cartisoara care a pictat la 1821 si Biserica Monument Istoric din Mandra), portul este tot mai viu si se innoieste tot mai mult. Trasaturile generale ale costumului tradeaza viata si firea oamenilor ce-si duc traiul aici, intre crestele  Muntilor Fagaras si apa Oltului. Simplitatea si robustetea sunt caracteristicile portului nostru. Cu liniile drepte ale costumului, materialul gros, negrul recalelor si albul de nea al saricilor si panzelor de ie. Capul impodobit cu pomeselnec alb la femei, pare daltuit. Totul pare facut sa reziste. Portul acesta intregeste pe om in peisajul local. Campii ornamentali si cromatica sunt subordonate liniei costumului, pe care o subliniaza perfect. Estetica este curata, perfecta in imbinari de culoare si potriviri de texturi. Piesele exterioare sunt in general monocrome si asemanatoare la barbate si femei. Costumul nou cauta mai mult relief prin croi, bogatie in campii ornamentali si o gama cromatica mai larga. Intre portul barbatilor si cel al femeilor, exista o mare unitate nu numai prin existenta unor piese commune ci si prin ornamentele cu strafuri la ii si camasi , zbarciogi pe umeri, si pumnasi cu fodorei la maneci.

Iuță de fetiță 
țesută

Costum batranesc de muiere

Ie cu maneci alese, cu strafuri pe piept, cu obinzeala, crapata in fata, cu pumnasi si fodori, cu margele de sticla aduse de comerciantii everei de la Paris, cratinta cu fir aurit, laibar de barson cu tesatura si coltisori

Costum "rumînesc" masculin 

(cizme cu tureac inalt, ițari din pănură albă, cămașă cu ștrafuri cu colții lupului, zbârciogi pe umeri, pumnași și guler tunică "nemțesc", cheptar înfundat din blană de oaie, brodat la începutul anilor 1900 de Vasile Cojocaru ) pălarie cu boruri scurte

Portul muierilor tinere

Intrat in moda dupa 1950 (circula legenda ca, intorcandu se de la un congres din Koreea, unde a asistat la celebrele parade comuniste de acolo, Ceausescu a dat ordin sa se uniformizeze costumul in Ardeal. Astfel a aparut peste tot "ia cu negru si cratintele de Sibiu") Este unul dintre cele mai corecte estetic costume din Romania

Expozitiile noastre sunt realizate dupa tipicul portului innoit la inceputul lui 1900, cand patrund elemente noi care se adauga sau se suprapun peste portul vechi.
----- 

Bibliografie: Caietele de arta populara  aparute la Editura de Stat pentru Literatura si Arta 1956